Venetia se spune ca este orasul iubirii, al marilor cuceri si al tradarilor in dragoste. Eu spun ca este un muzeu in aer liber, un oras al condolelor si al puntilor peste apa. Venetia este construita pe 118 insule unite de 354 de punti si impartite de 177 de canale, foarte aglomerate de altfel; aici nu exista sezon sau extrasezon, hotelurile, strazile si terasele sunt pline tot timpul anului.
Orasul este considerat cel mai frumos din lume, este fascinant si plin de romantism, reusind sa atraga milioane de turisti din toata lumea cu carnavalul sau de masti, cu festivalul cinematografic , cu galerii de arta si muzee, cu teatre si spectacole.
Pentru turisti intrarea in Laguna Veneta se face pe podul “Ponte della Liberte”, ce uneste Venetia Mestre de Venetia Santa Lucia. Imaginea intrarii in laguna este impresionanta, pe de-o parte si de alta salasluieste o apa limpede de un albastru azur, imbibata cu stalpi de iluminat ce odata se regaseau pe strazile Venetiei. Cum intri in oras te asteapta un Vaporeto (batobuz) sau un taxiboat. Sfatul meu este sa va alimentati de la Turist Information-ul din gara Sfana Lucia cu o harta a orasului, la cate stradute si podulete are, e inevitabil sa nu ajungeti la un moment dat sa constatati ca strada se termina cu un canal sau chiar cu marea.

Citeste tot articolul »

Budapesta..prima mea destinatie in afara tarii.
Dupa mai bine de jumatate de zi de mers cu trenul (plecare din Bucuresti), in sfarsit in Keleti Station ..forfota, plin de lume, o nebunie curata. Capitala Ungariei are “doar” un milion sase sute de mii de locuitori dar par trei milioane. Cum iesi din gara te imprietenesti cu pasajele subterane (care sunt peste tot) si cu cladirile istorice. Daca preferi mai intai sa te cazezi, ai de unde alege chiar din gara. Spre deosebire de romani, ungurii promoveaza foarte bine turismul, asa ca daca vei cobori din tren nu vei putea fi inconstient la cele trei puncte de promovare turistica (asa numitele “turist information”), unul langa pasajul subteran, unul spre parcare si un al treilea spre casa de bilete internationala.

Citeste tot articolul »

Am auzit pe cineva care zicea ca fericirea o traiesti un pic dupa ce se intampla evenimentul cand faci o mica retrospectiva si zici “mama ce misto ca am facut nu stiu ce”…
Viata mea e sa calatoresc..sa descoper..sa traiesc..
Privind in timp, nostalgic, m-am hotarat sa scriu despre acele clipe unice, despre calatorii cu buzunare goale, despre orase unice si despre o Europa plina de istorie.